Mediu

Chiajna cu aer curat, fără praf și hidrogen sulfurat

Ne dorim o comună fără praf și fără miros de ouă clocite, cu aer curat, spații verzi, străzi curate. Ne dorim o comună model de bune practici la nivel european, în care deșeul este tratat ca o resursă, oamenii generează mai puține deșeuri și reciclează mai mult, o comună pe care alte comune și chiar orașe să o considere exemplu în atingerea ratei de reciclare de 50% asumate de România.

Poluarea aerului este o problemă majoră în Chiajna, din cauza traficului, a șantierelor permanente care nu respectă standardele de protecție, a străzilor necurățate sau de pământ și a lipsei spațiilor verzi. Nivelul unora dintre cei mai periculoși poluanți pentru sănătate (particule fine PM10, PM2,5 și PM1) a înregistrat în Chiajna depășiri cu până la 800% a valorilor maxime admise pentru pulberile în suspensie, comparabile cu China.

Este important să precizăm că aflarea nivelului de poluare din Chiajna a fost posibilă datorită implicării USR-PLUS, care a dezvoltat de la zero o rețea independentă de senzori. Astfel, nivelul de poluare poate fi verificat constant pe site-ul www.uradmonitor.ro. Această inițiativă a fost necesară deoarece în prezent nu există stații de monitorizare a calității aerului oficiale în Chiajna și nici alte măsuri concrete pentru combaterea poluării în documentele programatice precum Planul de menținere a calității aerului în Ilfov sau Strategia de dezvoltare a comunei Chiajna 2016-2020. Trebuie mai întâi să știm ce respirăm, pentru a lua măsurile potrivite.

Poluarea ne afectează pe toți, însă cei mai vulnerabili sunt copiii, bătrânii și persoanele care au deja alte afecțiuni. Deși la nivelul județului Ilfov nu există un studiu care să coreleze starea de sănătate a populației cu nivelul de poluare a aerului, studiile Agenției Europene de Mediu arată că cel mai important risc de mediu la adresa sănătății în momentul actual este poluarea aerului. Peste 25.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului, conform Agenției Europene a Mediului. De asemenea, poluarea este responsabilă pentru o treime din cazurile de cancer la plămâni.

Ce vom face:

Vom măsura constant calitatea aerului și vom publica rezultatele, luând în paralel măsuri de combatere a poluării

Măsurarea calității aerului și transparentizarea rezultatelor

Dezvoltarea rețelei independente de senzori de măsurare a calității aerului și completarea acesteia cu stații de măsurare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, în colaborare au autoritatea de mediu, cu următoarele obiective:

  • Informarea corectă a locuitorilor comunei, prin montarea de panouri digitale în mai multe locații din Chiajna sau prin intermediul unei aplicații pentru smartphone;
  • Fundamentarea deciziilor privind combaterea poluării;
  • Folosirea datelor pentru a propune actualizarea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului pentru județul Ilfov cu măsurile concrete pentru gestionarea calității aerului în Chiajna.

Prevenirea și combaterea poluării

Asigurarea transportului public cu autobuze electrice și  încurajarea transportului alternativ (tren, biciclete și trotinete):

  • Construirea de piste pentru biciclete, după modelul olandez;
  • Gratuitate pe transportul public intern, pentru cei care au abonament la parcările publice pe care le vom construi sau pe baza biletului de tren;
  • Amenajarea gării, construcția unei parcări pentru autoturisme și biciclete și asigurarea accesului către aceasta.

Modernizarea străzilor de pământ din comună.

Plantarea masivă de arbori care cresc rapid și au coroane mari de frunze ce pot absorbi ușor poluarea din aer, în baza unor studii de specialitate:

  • În jurul locurilor de joacă pentru copii;
  • În jurul școlilor, liceului și grădinițelor;
  • Stimularea tuturor operatorilor economici industriali să planteze perdea de arbori în jurul locației și în interiorul perimetrului locației.

Identificarea terenurilor degradate și organizarea unor campanii de împădurire, în baza unor studii de specialitate.

Toaletarea responsabilă a arborilor din comună, cu protejarea acestora.

Adoptarea unui regulament de prevenire și reducere a poluării pe șantierele de construcții.

Stimularea amenajării de acoperișuri verzi pe imobilele publice și locuințele individuale.

Susținere pentru dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale cu clădiri verzi.

Chiajna este comuna în care mii de oameni au depus plângeri la Garda de Mediu și au semnat petiții din cauza unor valuri de mirosuri descrise ca usturătoare, iritante, de ouă clocite. Locuitorii din Chiajna simt constant acest disconfort olfactiv. Cu ce a contribuit administrația de până acum la acest chin al locuitorilor?

Primăria Chiajna a concesionat primăriei Sectorului 1 peste 10% din suprafața sa, adică terenul de 165.000 metri pătrați pe care se află Groapa Iridex. Concesiunea a avut loc în anul 1999, pentru 20 de ani, fiind prelungită în 2019, pentru încă 29 de ani. La baza deciziei a stat și susținerea primarului Minea, în lipsa unui raport al impactului asupra modului în care emisiile de la groapă afectează locuitorii din Chiajna sau mediul. Iridex plătește la primăria Chiajna în jur de 8000 lei/lună ca să poată gaza cetățenii în continuare.

Mai mult, Chiajna are neșansa de a fi nu doar în vecinătatea unei gropi de gunoi, ci și a unui incinerator de deșeuri periculoase, cu emisii deosebit de toxice.

Ce vom face:

 Vom elimina sursele de poluare cauzate de proasta gestionare a deșeurilor, vizând cu prioritate închiderea gropii de gunoi Iridex.

Închiderea gropii de gunoi Chiajna și susținerea de alternative mai puțin poluante

Contracararea efectelor nocive ale poluării cauzate de gestionarea deșeurilor

Blocarea mirosului de la groapa de gunoi și incinerator:

  • Crearea unei bariere vegetale de protecție, prin plantarea de arbori.

Investiții în salubrizarea imediată a spațiilor publice:

  • Spălare, aspirare străzi și trotuare cel puțin o dată pe săptămână;
  • Igienizarea spațiilor verzi din domeniul public;
  • Dotarea spațiilor publice și stațiilor de autobuze cu recipiente pentru aruncarea separată a gunoiului și colectarea separată a acestora.

În Chiajna se produc anual peste 10.000 tone de deșeuri, de la peste 30.000 de locuitori și aproape 350 de agenți economici și instituții publice. Fiecare locuitor din Chiajna produce 0,8 kg de deșeuri pe zi, adică aproximativ 292 kg/an.

În acest context, deși primăria a semnat un contract de 10 milioane de euro cu un operator de salubritate, sistemul de colectare a deșeurilor municipale este ineficient și depășit. Infrastructura este insuficientă, deservind doar 90% din locuințe, colectarea separată fiind aproape inexistentă. Chiajna este astfel departe de a atinge ținta de reciclare de 50%.

Investiția în infrastructura pentru colectare separată este urgentă pentru atingerea țintei de reciclare de 50%. Dacă nu vom face acest lucru, vom plăti amenzi usturătoare atât către Administrația Fondului pentru Mediu cât și către UE. În loc de amenzi, propunem investiții care să ducă Chiajna la atingerea țintelor.

Ce vom face:

Vom asigura infrastructura pentru atingerea unei ținte de reciclare de cel puțin 50% până în septembrie 2022.

Dezvoltarea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor

  • Vom asigura infrastructura propusă de specialiștii Zero Waste pentru colectarea separată a deșeurilor pe cel puțin cinci categorii: biodeșeuri/compostabil, hârtie-carton, sticlă, plastic-metal, rezidual/amestecate pentru toate locuințele din Chiajna;
  • Vom acorda facilități fiscale cetățenilor care separă deșeurile conform principiului „plătești pentru cât arunci”;
  • Creșterea calitativă și cantitativă a biodeșeurilor colectate separat la sursă și transferul acestora către una din cele două stații de compostare din județul Ilfov pentru valorificare;
  • În zona de case vom lansa un program de compostare individuală cu beneficii pentru participanți;
  • Susținerea dezvoltării la nivel de județ a unei stații de digestie anaerobă, pentru valorificarea resturilor alimentare, alimente alterate, deșeuri animaliere, care nu pot fi compostate;
  • Serviciu de preluare, la cerere, a deșeurilor voluminoase, periculoase și a deșeurilor electronice și electrocasnice
  • Sistem transparent de trasabilitate a deșeurilor;
  • Încurajarea dotării operatorilor de salubritate cu flote alimentate electric sau pe bază de gaz natural comprimat
  • Toate instituțiile și spațiile administrate de Primăria Chiajna vor colecta separat deșeurile.

Implementarea unor politici de prevenire a risipei și încurajarea economiei circulare

  • Asigurarea unei rețele de cișmele publice cu apă potabilă gratuită pentru încurajarea reducerii consumului de apă îmbuteliată și implicit pentru reducerea utilizării plasticului de unică folosință;
  • Program pentru evitarea risipei alimentare și susținerea băncilor de alimente;
  • Transformarea biodeșeurilor (atât provenite din gospodării, cât și din administrarea parcurilor, grădinilor și piețelor) în îngrășământ natural pentru parcuri, grădini, spații verzi și culturi din grădinile școlilor din comună;
  • După modelul suedez, deschiderea a cel puțin unui Centru de Colectare, Recuperare, Reparare și Reutilizare a bunurilor care altfel ar fi devenit deșeuri. Oamenii vor putea duce acolo bunuri (mobilier, electronice, materiale de construcții, biciclete, haine, cărți etc.) care vor fi triate, reparate și donate familiilor defavorizate pentru a avea acces la tehnologie și aparatură electrocasnică. Separat va fi organizat un punct de ridicare de către reciclatori a obiectelor care nu pot fi reparate;
  • Vom susține inițiativele locale care dezvoltă produse ecologice și magazine zero waste;
  • Încurajarea implementării sistemului garanție returnare.

Informarea și implicarea activă a cetățenilor

  • Primăria va crea o platformă online pentru interacțiunea cu cetățenii pe probleme de mediu.