Introducere: Contextul Situației la Slănic Prahova

Salina Slănic Prahova, situată în județul Prahova, Muntenia, România, reprezintă o exploatare minieră de sare cu o istorie ce se întinde pe mai bine de trei secole, fiind atestată documentar în jurul anului 1685. Aceasta este recunoscută ca fiind a doua cea mai mare salină din Europa, având un volum de sare excavată de 2,9 milioane de metri cubi. Pe lângă importanța sa economică istorică, salina a fost deschisă publicului în anii ’70, devenind un obiectiv turistic major. Atrage vizitatori datorită microclimatului său subteran unic, caracterizat prin temperaturi constante de 12-13º C, o umiditate relativă a aerului de 50-60%, radioactivitate la limita de detecție și o concentrație mare de aerosoli salini naturali, condiții considerate benefice pentru afecțiunile respiratorii.   

Existența Salinei Slănic Prahova ca sit istoric de extracție și, în același timp, ca o atracție turistică semnificativă, creează o situație complexă. Valoarea sa economică și culturală, vizibilă prin programul de vizitare și tarifele actuale , se află într-un echilibru delicat cu riscurile geologice inerente și cu moștenirea practicilor miniere anterioare. Acest echilibru este acum amenințat de evenimente la suprafață, ceea ce impune ca orice soluție pentru problemele de stabilitate să ia în considerare atât siguranța publică, cât și viabilitatea economică și patrimoniul cultural al sitului. Faptul că riscul de prăbușire a fost cunoscut de mult timp , dar funcția turistică persistă, sugerează o prioritizare a beneficiului economic sau o convingere că zona turistică este suficient de izolată sau gestionată, o ipoteză care este acum pusă sub semnul întrebării de evenimentele recente de la suprafață.   

Recent, orașul Slănic Prahova s-a confruntat cu surpări masive de teren, care au afectat și continuă să amenințe locuințe și drumuri locale. Aceste fenomene au dus la apariția unor cratere și fisuri adânci în curți și pereții caselor, punând în pericol siguranța locuitorilor. Un incident major a avut loc pe 25 aprilie 2024, când o porțiune de peste 60 de metri pătrați din Strada 23 August s-a prăbușit, formând un crater cu o adâncime de aproximativ doi metri. Acest eveniment a impus evacuarea a 42 de persoane din blocurile și imobilele aflate în proximitate.   

Analiza situației indică o escaladare a problematicii de la o chestiune internă, legată de stabilitatea subterană a minei, la o criză majoră la suprafață, care afectează direct infrastructura urbană și zonele rezidențiale. Această transformare a problemei într-o criză de siguranță publică și de urbanism necesită o abordare amplă, inter-instituțională, care depășește responsabilitățile simple ale administrației minei. Istoricul închiderilor activităților miniere în anumite zone nu a însemnat și încetarea proceselor geologice, în special a dizolvării sării, care se manifestă acum prin tasări și prăbușiri la suprafață.   

I. Istoricul Minei Slănic Prahova: De la Exploatare la Obiectiv Turistic

Exploatarea sării la Slănic Prahova a demarat în jurul anului 1685, odată cu descoperirea zăcământului de către spătarul Mihail Cantacuzino, care a achiziționat moșia Slănic în scopul deschiderii unei mine. Primele activități de extracție au fost inițiate pe Valea Verde în 1688, urmate de cele de la Baia Baciului între 1689 și 1691. În secolul al XVII-lea, extracția sării în zonă se realiza prin metoda „clopotului”, o tehnică ce implica două compartimente de acces: unul vertical, destinat transportului sării, și unul oblic, pentru intrarea și ieșirea personalului.   

Această metodă timpurie de exploatare, deși parte a istoriei miniere, este cunoscută pentru crearea unor cavități subterane ample și, adesea, nesusținute. Practica istorică de a forma excavații mari într-un corp de sare solubil a contribuit probabil la instabilitatea pe termen lung a masivului salin, predispunând zona la evenimente ulterioare de surpare. Chiar dacă aceste mine specifice, operate prin metoda „clopotului”, nu se află direct sub zonele actuale de prăbușire, existența lor și abordarea generală de creare a unor goluri mari în straturile de sare au slăbit în mod cumulativ și pe termen lung masivul. Aceasta reprezintă o problemă moștenită, cu care se confruntă generația actuală.

Activitatea minieră a continuat cu exploatări precum „Mihai I” și „St. Carol”, caracterizate prin deschideri semnificative la tavan, de aproximativ 13 metri. Lucrările în mina „Mihai I” au fost sistate în 1943, moment în care s-a trecut la exploatarea minei „Unirea”, de unde s-a extras sare până în 1970. Din 1970, exploatarea s-a mutat în mina „Victoria”, iar începând cu octombrie 1992, s-a trecut la extracția rezervelor din zona de sud-est a zăcământului. Mina Unirea, cu cele 14 camere ale sale având un profil trapezoidal, a fost amenajată pentru vizitare după 1972, transformându-se într-un „palat de sare” și o importantă bază turistică.   

Schimbarea continuă a zonelor de exploatare (de la Mihai I la Unirea, apoi la Victoria și, ulterior, către zona de sud-est) de-a lungul deceniilor demonstrează o strategie persistentă de maximizare a extracției resurselor. Cu toate acestea, fiecare nouă excavație creează noi câmpuri de tensiuni și potențiale căi de infiltrare a apei, chiar dacă zona turistică principală (Unirea) nu mai este exploatată activ. Această evoluție subliniază că activitățile miniere trecute și prezente, chiar și cele desfășurate la distanță, pot avea efecte cumulative și întârziate asupra stabilității geologice generale a întregului diapir de sare. Impactul cumulat al secolelor de excavații, chiar și în diferite „mine” din cadrul aceluiași corp de sare, este un factor crucial pentru stabilitatea generală a zonei.   

Salina Slănic Prahova a fost marcată de-a lungul timpului de o serie de incidente majore și închideri temporare:

• 1875: Activitatea minieră a fost suspendată din cauza calității inferioare a sării extrase și a pericolului iminent de prăbușire.   
• 1994: Complexul minier a devenit impracticabil în toamna anului 1994, ca urmare a dizolvării sării sub acțiunea apelor freatice și pluviale. Acestea au drenat prin „Putul 23 August” (actualul puț vestic), inundând mina Unirea. Debitele mari de apă au generat caverne subterane de proporții imense. O soluție a fost ulterior găsită, implicând cămășuirea puțului cu beton și tratarea albiei râului.   
• 2011: Pe 3 iunie 2011, o defecțiune a liftului a condus la blocarea a 50 de copii în subteran timp de o oră. Acest incident a determinat construirea unui tunel de acces auto, conceput ca rută de evacuare de urgență.   
• 2014: Pe 6 august 2014, roata care susținea cablul liftului s-a rupt, iar liftul a căzut aproximativ 1 metru. Turiștii au fost evacuați prin tunelul auto, care fusese construit cu doi ani înainte. Salina a fost închisă temporar până pe 12 august 2014, când a fost redeschisă. De la acest incident, accesul se realizează exclusiv cu microbuze prin tunel, liftul rămânând nefuncțional.   
• 2015: Salina a fost închisă din nou pe 24 noiembrie 2015, în contextul incendiului de la Colectiv, din cauza lipsei autorizației ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență). A fost redeschisă pe 24 februarie 2016.   
• 2018: Pe 1 aprilie 2018, un autobuz care transporta 22 de persoane, inclusiv 19 turiști israelieni, s-a răsturnat în subteran, toți pasagerii fiind răniți și transportați la spital.   

Incidentele și închiderile repetate, în special cele din 1875 și 1994, indică în mod constant infiltrațiile de apă și dizolvarea sării ca fiind pericolele geologice fundamentale și persistente, chiar mai semnificative decât defecțiunile mecanice, cum ar fi cele ale liftului. Evenimentul din 1994, cu mențiunea explicită a „apelor catastrofale” și a „cavernelor imense” , reprezintă un precursor direct al problemelor actuale de surpare la suprafață, subliniind că problema pătrunderii apei a fost o amenințare gravă și cunoscută de decenii. Faptul că în 1994 s-a pus problema „abandonării obiectivului” din cauza apelor subliniază amploarea și severitatea problemei de dizolvare a sării. Prăbușirile recente de la suprafață pot fi considerate o continuare sau o agravare a acestui proces geologic, determinat de apă, care acum se manifestă mai aproape de suprafață și afectează zonele urbane. Aceasta sugerează că soluțiile anterioare, cum ar fi cămășuirea puțului , ar fi putut fi localizate sau insuficiente pentru a aborda provocările hidrologice la o scară mai largă.   

Tabel 1: Cronologia Incidentelor Majore și Închiderilor Salinei Slănic Prahova

II. Cauzele și Mecanismele Surpărilor de Teren în Zona Slănic Prahova

Zona Slănic Prahova este caracterizată de prezența unor zăcăminte de sare din Miocen și de o geologie structurală complexă, incluzând Sinclinalul Slănicului. Sarea gemă (halitul), gipsul și anhidritul, fiind roci plastice, au migrat către bolțile cutelor anticlinale, străpungându-le și formând cute diapire, care se prezintă sub forma unor masive de sare (stâlpi, coloane, lame sau perne). Aceste structuri diapire sunt supuse diastrofismului, iar mișcările orogenice mio-pliocene și neotectonice (cuaternare) au deformat depozitele salifere.   

Natura diapirică a zăcământului de sare implică faptul că masa de sare nu este o structură statică și uniformă, ci o formațiune dinamică, deformabilă, care a migrat și a străpuns alte straturi geologice. Această caracteristică geologică inerentă face zona natural predispusă la instabilitate, deoarece sarea este extrem de solubilă, iar mișcarea sa poate crea goluri sau puncte slabe în straturile suprapuse. Prin urmare, susceptibilitatea zonei la surpări nu este doar o consecință a activităților miniere, ci este profund înrădăcinată în alcătuirea sa geologică fundamentală. Orice intervenție trebuie să țină cont de această vulnerabilitate geologică inerentă și la scară largă.

Raportul preliminar privind surparea din aprilie 2024 de pe Strada 23 August a indicat că infiltrațiile de apă din sol reprezintă cauza principală a fenomenului. Apa, odată infiltrată, spală agregatul care susține stratul de asfalt, ducând la tasarea terenului. Sursele de apă pot fi diverse, incluzând precipitațiile, acviferele de adâncime mică, scurgerile de pe versanți, apa care circulă pe „văile” formate pe acoperișul masivului de sare, dar și surse antropice, cum ar fi avariile conductelor orășenești de apă sau canalizare. Faptul că scurgerile de apă prin asfalt pe o șosea paralelă cu cea surpată persistă încă din noiembrie anul trecut semnalează o problemă sistemică legată de vechimea și starea rețelei de apă și canalizare. Un studiu geotehnic preliminar pentru străzile Florilor și Curcubeului, afectate anterior, a recomandat înlocuirea foselor septice cu bazine vidanjabile, sugerând probleme cu gestionarea apelor uzate.   

Cauza principală a surpărilor este dizolvarea sării de către apa infiltrată. O observație crucială este că această vulnerabilitate naturală este amplificată semnificativ de factorii antropici, în special de infrastructura urbană veche și deteriorată de apă și canalizare. Această situație denotă o deficiență sistemică în gestionarea infrastructurii municipale, care contribuie direct la accelerarea proceselor geologice naturale, transformând un pericol geologic într-o criză urbană activă. Prin urmare, soluțiile eficiente pe termen lung trebuie să includă investiții masive în modernizarea sistemelor de apă și canalizare ale orașului.   

Problema instabilității terenului la Slănic Prahova nu este monocauzală, ci rezultatul unei interacțiuni complexe între condițiile geologice inerente (sare solubilă la adâncimi mici, structuri diapire), practicile miniere istorice (crearea de goluri subterane) și factorii antropici contemporani (infrastructură îmbătrânită, gestionarea deficitară a apei). Această natură multifactorială face diagnosticul și remedierea extrem de dificile, necesitând soluții integrate. Un studiu geotehnic realizat în ianuarie 2024 pentru străzile Florilor și Curcubeului, afectate de surpări și tasări, a avut ca scop analizarea cauzelor și fundamentarea tehnică și economică a măsurilor de intervenție.   

Este important de menționat că experții au exclus varianta prăbușirii unei galerii subterane direct sub strada surpată ca fiind cauza principală a incidentului din aprilie 2024. De asemenea, surparea de teren „nu este datorată unei activități seismice” și „nu pare a fi cauzată de fenomene de mare”. Această clarificare este esențială, deoarece infirmă ipotezele comune și direcționează eforturile de investigație și remediere către mecanismele hidrologice și de dizolvare, care sunt cauzele reale ale instabilității. Această distincție contribuie la o comunicare publică mai precisă și la o alocare eficientă a resurselor pentru soluțiile adecvate.   

III. Impactul Asupra Comunității și Infrastructurii Locale

Incidentul din 25 aprilie 2024, când Strada 23 August din Slănic Prahova s-a prăbușit pe o suprafață de peste 60 de metri pătrați, formând un crater de aproximativ doi metri adâncime, a avut consecințe imediate și severe. Craterul a continuat să se mărească, terenul din zona afectată tasându-se cu încă 20 de centimetri în doar 24 de ore. Ca măsură de urgență, autoritățile au evacuat 42 de persoane din imobilele aflate în proximitate, inclusiv trei blocuri de locuințe. Sediul Poliției a fost, de asemenea, relocat, iar un magazin din apropiere a fost închis temporar. Zona a fost închisă circulației auto și pietonale, iar traficul a fost deviat.   

Creșterea rapidă a dimensiunii craterului (20 cm în 24 de ore) și evacuările imediate, la scară largă (42 de persoane, relocarea sediului poliției), subliniază caracterul acut al crizei. Aceasta nu este o evoluție lentă, ci un proces cu evenimente subite și de impact, care necesită un răspuns de urgență imediat și substanțial, perturbând grav viața cotidiană și serviciile publice.   

Locuințele din Slănic, în special cele de pe străzile Florilor, Curcubeului și Salinei, prezintă crăpături extinse, fisuri și cratere în curți, cu structurile de rezistență deteriorate. Impactul asupra comunității este profund, locuitorii fiind terorizați și dormind cu rândul de teamă că locuințele lor se vor prăbuși. Drumurile, precum strada 23 August, devin impracticabile.  

Dincolo de pagubele fizice, amenințarea constantă de prăbușire („dorm noaptea de teamă”, „terorizați”, „frica să nu ne înghită pământul”) relevă un impact psihologic și social profund asupra comunității. Aceasta indică o criză care depășește provocările inginerești, atingând sănătatea publică și bunăstarea, necesitând nu doar soluții tehnice, ci și sprijin social și o comunicare clară din partea autorităților. Costul uman al acestei probleme geologice este considerabil.   

Persoanele afectate de surpări au fost relocate provizoriu pentru efectuarea lucrărilor de consolidare. Prefectul a declarat că persoanele evacuate nu se vor putea întoarce acasă până când măsurătorile și intervențiile nu vor indica o stabilitate a zonei. Incapacitatea rezidenților evacuați de a se întoarce acasă pentru o perioadă nedeterminată („nu știm cât vor avansa”, „nu știu să vă spun”) indică o stare prelungită de incertitudine și dislocare. Aceasta are consecințe socio-economice semnificative pentru familii, incluzând instabilitatea locativă, pierderea valorii proprietății și potențiala perturbare a mijloacelor de trai, subliniind necesitatea unui sprijin social solid și a unor termene clare din partea autorităților.   

Tabel 2: Dimensiuni și Impactul Surpării de pe Strada 23 August (Aprilie 2024)

IV. Măsuri de Monitorizare, Intervenție și Consolidare a Terenului

Ca răspuns la criza din Slănic Prahova, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a fost convocat și a adoptat măsuri de urgență, inclusiv devierea rețelelor de utilități și eforturi pentru a opri surparea. Experți de la București, inclusiv din cadrul DSU, au sosit la fața locului cu un elicopter Black Hawk pentru a identifica motivul tasării terenului. Consiliul Județean Prahova și prefectul au asigurat sprijin instituțional și o colaborare eficientă între autoritățile locale, specialiști și instituțiile responsabile de gestionarea situației de urgență. Implicarea multiplelor autorități (CJSU, DSU, Prefectura, CJ Prahova, Poliția) subliniază recunoașterea faptului că aceasta este o criză complexă, care necesită un răspuns coordonat și multi-instituțional, depășind responsabilitatea exclusivă a municipalității locale sau a minei. Aceasta indică un nivel mai ridicat de implicare guvernamentală.   

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a solicitat autorităților să pună la dispoziție, în termen de 48 de ore, studiile geotehnice și geologice efectuate în Slănic. Un studiu geotehnic detaliat a fost deja realizat pentru străzile Florilor și Curcubeului, care au fost afectate de surpări și tasări, având ca scop determinarea cauzelor și fundamentarea măsurilor de intervenție. Există, de asemenea, lucrări de cercetare-proiectare axate pe modelarea și analiza stabilității terenurilor aflate sub influența excavațiilor miniere subterane la Salina Slănic Prahova, inclusiv în cadrul proiectului LAGUNA. Deși studiile privind stabilitatea și condițiile geologice există , cererea urgentă de studii după prăbușirea din aprilie 2024 sugerează că studiile anterioare nu au fost suficient de cuprinzătoare, recomandările lor nu au fost pe deplin implementate, sau au apărut noi factori neprevăzuți. Aceasta indică un potențial decalaj între înțelegerea academică/evaluările anterioare și gestionarea practică, în timp real, a riscurilor în escaladare.   

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a lansat proiectul inovator „Geomonitor” (SOL-2024-28), finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Obiectivul principal al acestui proiect este creșterea contribuției cercetării științifice la înțelegerea și gestionarea riscurilor din zona Slănic Prahova, prin furnizarea de servicii avansate de cercetare geologică și geofizică. Proiectul „Geomonitor” utilizează o gamă largă de tehnologii avansate, inclusiv măsurători gravimetrice, profile seismice (cu surse active și pasive), instalarea a cel puțin 10 stații GNSS (Global Navigation Satellite System), 10 stații seismice în câmp liber și 3 stații în clădirile afectate pentru colectarea de date în timp real, cartare hidrogeologică, prelevare de probe de apă și foraje geologice/hidrogeologice. De asemenea, se vor folosi tehnologii precum LiDAR, fotogrametrie, scanare 3D și interferometrie radar (InSAR) pentru a crea modele digitale detaliate ale terenului și clădirilor. Partenerii în consorțiul Geomonitor includ Institutul Geologic al României, Universitatea din București-Facultatea de Geologie și Geofizică, INCAS București și Software Imagination & Vision S.R.L. (SIMAVI). Un element cheie al proiectului este implementarea unui sistem de alertare automată, care va genera notificări în timp real către autoritățile publice la atingerea sau depășirea unor valori limită prestabilite.   

Proiectul „Geomonitor” reprezintă o schimbare semnificativă către o gestionare proactivă și bazată pe date a riscurilor. Utilizarea senzorilor în timp real (GNSS, seismici), a tehnologiilor avansate de cartografiere (LiDAR, InSAR) și a unui sistem automat de alertă indică o trecere de la răspunsurile reactive la capacități predictive. Aceasta este crucială pentru atenuarea incidentelor viitoare și asigurarea siguranței publice prin furnizarea de avertizări timpurii și permiterea intervenției rapide.   

Tabel 3: Obiective și Activități Cheie ale Proiectului Geomonitor

În ceea ce privește lucrările de consolidare, craterele apărute în curțile proprietarilor afectați (străzile Florilor și Curcubeului) au fost astupate provizoriu cu argilă compactată. Autoritățile au anunțat finalizarea lucrărilor esențiale de consolidare a celor două blocuri afectate de surpare și reabilitarea sediului Poliției. Există, de asemenea, studii și propuneri de reproiectare a salinelor (Praid, Ocna Dej, Slănic Prahova) pentru îmbunătățirea stabilității camerelor, pilierilor și planșeelor, utilizând modelarea cu elemente finite. Utilizarea „soluțiilor provizorii” precum argila compactată subliniază necesitatea imediată de stabilizare, dar implică și faptul că acestea sunt remedii temporare, nu soluții fundamentale. Studiile și proiectele în curs (Geomonitor, cercetări academice) sugerează recunoașterea nevoii de soluții inginerești cuprinzătoare, pe termen lung, a căror implementare este, prin natura lor, mai lentă. Acest aspect creează o tensiune între necesitatea urgentă de ajutor și remedierea durabilă.   

Planurile pe termen lung pentru reabilitarea și îmbunătățirea stabilității zonei includ studii de stabilitate care analizează starea de tensiuni și deformații din jurul excavațiilor și structurilor de susținere, cu propuneri de măsuri de îmbunătățire a stabilității. Proiectul Geomonitor vizează o monitorizare continuă pe termen lung, considerată esențială pentru prevenirea incidentelor viitoare. Accentul pe „monitorizarea pe termen lung” și „prevenirea incidentelor viitoare” semnifică o schimbare strategică de la simpla reacție la prăbușiri la construirea unei reziliențe pe termen lung pentru comunitate. Această abordare holistică, care integrează monitorizarea științifică avansată cu soluții inginerești și planificare urbană, este esențială pentru viitorul durabil al orașului Slănic Prahova.   

V. Aspecte Ecologice și de Mediu Asociate Exploatării Sării

Dezastrul ecologic generat de un management defectuos al Salrom a afectat mai multe zone, inclusiv Pârâul Slănic (atât amonte, cât și aval de evacuarea salinei), evacuarea apei din mina Victoria, Pârâul Vărbilău și Râul Teleajen. Apa cu o concentrație mare de sare a fost deversată în pârâul Slănic după ce o mină de sare dezafectată a fost inundată.Monitorizările efectuate de Garda de Mediu Prahova au confirmat afectarea cursurilor de apă Slănic și Vărbilău, cu o influență redusă asupra râului Teleajen. Criza ecologică, rezultată din gestionarea defectuoasă a Salrom și din deversarea apei puternic saline în cursurile de apă locale, relevă un impact semnificativ asupra mediului, dincolo de simpla tasare a terenului. Aceasta indică faptul că problema infiltrației apei are consecințe duale: instabilitate geologică și poluare extinsă a apei, ceea ce complică și mai mult criza generală și impune soluții integrate de mediu și geotehnice.   

Articolul din Incisiv de Prahova face un apel către autorități pentru responsabilitate și acțiune imediată în fața crizei ecologice generate de managementul defectuos al Salrom. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a stabilit în sarcina Salrom efectuarea unei expertize tehnice și a unui proiect de execuție pentru punerea în siguranță a Salinei Slănic, precum și verificarea și remedierea instalațiilor de alimentare cu apă și canalizare din zona salinei pentru stoparea infiltrațiilor. Acuzația explicită de „management defectuos” adusă Salrom și directivele ulterioare ale CJSU scot în evidență problemele de responsabilitate corporativă și necesitatea unei supravegheri de reglementare mai stricte. Aceasta sugerează că o soluție durabilă necesită nu doar intervenții tehnice, ci și o îmbunătățire a guvernanței, a transparenței și a aplicării standardelor de mediu și siguranță în cadrul întreprinderii de stat responsabile de mină.   

Concluzii și Recomandări

Slănic Prahova se confruntă cu o criză complexă de stabilitate a terenului, cauzată preponderent de infiltrațiile de apă care dizolvă masivul de sare. Acest fenomen este exacerbat de infrastructura veche și deteriorată a orașului. Riscul de surpare este activ și afectează direct locuințele și drumurile, ducând la evacuări și dislocări semnificative ale comunității. Pe lângă riscurile geotehnice, deversările de apă sărată din mină au generat o criză ecologică, poluând cursurile de apă locale.

Pentru a aborda această situație complexă, se formulează următoarele recomandări:

• Monitorizare Continuă și Extinsă: Este crucială continuarea și extinderea proiectului „Geomonitor” pentru o înțelegere aprofundată a dinamicii terenului și pentru furnizarea de date în timp real. Aceste date sunt esențiale pentru avertizarea timpurie și intervenția rapidă. Asigurarea finanțării pe termen lung pentru aceste inițiative științifice este imperativă.
• Investiții Masive în Infrastructura Urbană: Reabilitarea și modernizarea completă a rețelelor de apă și canalizare din Slănic Prahova trebuie să devină o prioritate urgentă. Această măsură este crucială pentru a reduce infiltrațiile antropice și a stopa accelerarea proceselor de dizolvare a sării.
• Lucrări de Consolidare Structurale și Geotehnice: Implementarea rapidă a soluțiilor de consolidare pe termen lung pentru clădirile și drumurile afectate trebuie să se bazeze pe studiile geotehnice și geologice detaliate. Explorarea și aplicarea tehnologiilor avansate de stabilizare a masivului de sare sunt, de asemenea, necesare.
• Management Responsabil al Salinei și al Apelor: Salrom trebuie să asigure un management riguros al apelor în cadrul Salinei Slănic pentru a preveni noi inundații ale galeriilor și deversări de apă sărată în mediul înconjurător. Implementarea planurilor de punere în siguranță a salinei este esențială.
• Sprijin pentru Comunitate: Este necesară oferirea unui sprijin continuu și adecvat pentru persoanele evacuate și afectate, incluzând soluții de locuire pe termen lung și asistență psihologică, recunoscând impactul social și emoțional al crizei.
• Colaborare Inter-instituțională și Transparență: Îmbunătățirea coordonării între autoritățile locale (Primărie, Consiliul Județean), instituțiile naționale (DSU, INCDFP, Garda de Mediu) și entitățile economice (Salrom) este vitală. De asemenea, asigurarea unei comunicări transparente cu publicul privind progresele, riscurile și planurile de acțiune contribuie la restabilirea încrederii.
• Cadru Legislativ și Normativ: Revizuirea și, dacă este necesar, consolidarea cadrului legislativ și normativ privind exploatarea minieră în zone cu risc geologic, precum și a standardelor de siguranță și mediu, pot preveni situații similare în viitor.

Criza de la Slănic Prahova, deși localizată, servește drept un studiu de caz esențial pentru gestionarea pericolelor geologice complexe în zonele cu istoric minier și infrastructură îmbătrânită. Recomandările propuse, în special integrarea monitorizării avansate, a investițiilor în infrastructură și a colaborării inter-instituționale, ar putea constitui un model pentru abordarea provocărilor similare din alte regiuni vulnerabile din România.

Această analiză a fost realizată de tool-ul AI de la Gemini, pe baza articolelor existente în articolele din presa online.

Sursa foto: https://www.trecator.ro/europa/romania/muntenia/salina-slanic-prahova/

Mulțumiri jurnaliștilor care au făcut documentarea.

Surse:

https://observatornews.ro/eveniment/misterul-soselei-surpate-in-slanic-prahova-expertii-au-exclusvarianta-prabusirii-unei-galerii-subterane-574233.html

https://www.dcnews.ro/persoanele-evacuate-din-slanic-prahova-in-urma-surparii-unei-strazi-nu-pot-reveni-in-locuinte-pana-la-paste_957709.html

https://primariaslanic.ro/wp-content/uploads/2024/01/studiu-geotehnic.pdf

https://newsweek.ro/social/sunt-surpari-masive-de-teren-toata-munca-mea-o-ia-la-vale

https://www.researchgate.net/publication/369944260_Slanic-Prahova_Ghid_geologic_de_teren_Slanic-Prahova_Field_Trip_Guide

https://www.teoalida.ro/salina-slanic/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Slănic

https://www.libertatea.ro/stiri/cauza-motiv-surpare-strada-prabusita-slanic-prahova-4875562

https://adevarul.ro/stiri-locale/ploiesti/de-ce-s-a-surpat-strada-din-slanic-prahova-2357238.html

https://www.researchgate.net/publication/344513043_DIAPIRELE_DE_SARE_DIN_ROMANIA_PRIVIRE_SPECIALA_ASUPRA_STRUCTURILOR_DIAPIRE_SI_SALINELOR_SLANIC_OCNELE_MARI_SI_TURDA

https://spotmedia.ro/stiri/timp-liber/salina-slanic-prahova-uimitoarea-atractie-naturala-situata-intr-una-dintre-cele-mai-frumoase-zone-ale-romaniei-lmt

https://www.observatorulph.ro/eveniment/2731180-proportiile-poluarii-cu-apa-sarata-din-salina-inundata-la-slanic-reactia-garzii-de-mediu-prahova

https://www.rador.ro/2024/04/25/alunecare-de-teren-in-apropierea-imobilelor-in-slanic-prahova/

https://www.upet.ro/doctorat/abilitare/Onica%20Ilie/Teza%20abilitare%20Onica%20Ilie.pdf

https://www.observatorulph.ro/exclusiv/2720370-noi-imagini-cu-surparile-din-slanic-drumul-este-impracticabil-in-centrul-orasului

https://www.observatorulph.ro/social/2711183-casele-de-langa-salina-slanic-risca-sa-se-prabuseasca-craterele-din-gospodariile-afectate-umplute-cu-argila-compactata-ca-o-solutie-provizorie

https://www.infp.ro/index.php?i=nws&year=2025&id=75&news_title=GEOMONITOR%20–%20un%20proiect%20inovator%20pentru%20dezvoltare%20de%20soluții%20de%20monitorizare%20la%20Slănic%20Prahova

Recommended Posts

4 ani în USR, cartea

24 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri

În sfârșit, aveai cu cine! Cartea

20 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri

Lansare de carte – 4 ani în USR

04 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri