Problema mirosurilor, episodul “Vizita la Iridex”

Problema mirosurilor, episodul “Vizita la Iridex”

La sfârșitul lunii octombrie am mers împreună cu Comisia de Anchetă a gropilor de Gunoi a Senatului la depozitul Iridex pentru a avea o întâlnire oficială cu conducerea firmei.
Din grupul care s-a deplasat acolo au mai făcut parte: senatorii USR Allen Coliban și George Edward Dircă, deputații USR Cristina Pruna și Tudor Pop, consilerul general USR al primăriei București, Octavian Alexandru Berceanu, plus consilieri parlamentari. A fost cu siguranță cea mai puternică delegație parlamentară care a trecut porțile Iridex.

Acest depozit a fost autorizat în 1999 și de atunci au fost construite 7 celule.

Conform conducerii Iridex, reclamațiile generate de mirosurile foarte puternice și deranjante de H2S au crescut brusc în anul 2012, atunci când a început dezvoltarea cartierului Militari Residence. Ei spun că a venit cartierul spre ei, deși distanța dintre groapă și Chiajna e de 4-5 km. Adevărul e undeva la mijloc, cea mai mare parte a blocurilor au fost construite când depozitul era în funcțiune de circa 10 ani de zile, dar în condițiile în care dezvoltarea zonei a explodat, primăriile ar fi trebuit să găsească alternative pentru depozitarea gunoiului care să nu afecteze calitatea vieții cetățenilor.

Principiile de funcționare ale gropii ecologice sunt foarte simple: gunoiul este depozitat, el fermentează și produce gaz de depozit (care conține printre altele și gaz metan). Acesta este captat prin intermediul multor puțuri, trecut printr-un biodesulfurator, apoi arse pentru producerea curentului electric. Dacă nu ar fi biodesulfuratorul, motoarele s-ar coroda foarte repede prin formarea acidului sulfuric.
Înainte de evacuarea finală, toate gazele sunt trecute printr-o faclă (montată prin 2012), unde totul este ars undeva în jurul valorii de 800-1000 de grade. Ei spun că totul este automatizat și că nu ar trebui să scape hidrogen sulfurat în atmosferă. Toată “zeama” toxică rezultată din mustirea gunoaielor (levigat) e tratată într-o stație de osmoză inversă și apoi aruncată într-un pârâu ce ajunge în Dâmbovița. Măsurători ale toxicității apei rezultate se fac o dată pe lună. Ca să vă dați seama cât de toxic este acest levigat, gândiți-vă că la groapă ajung: baterii (ce conțin metale grele), medicamente expirate, electronice, uleiuri, produse chimice, detergenți, etc.

După ce am ascultat cu răbdare aceste explicații, am pus întrebarea care ne macină pe toți: dacă procesul este atât de eficient, care e sursa de H2S din atmosferă? Răspunsul celor de la Iridex (repetat și în alte ocazii): depozitele de gunoaie istorice din jur, Giulești Sârbi, Chiajna, etc. Aceste depozite nu sunt pe lista gropilor neconforme ale Comisiei Europene (oare de ce ?) iar conducerea Iridex susține că de aici vin scăpările de H2S.

După această discuție “de birou”, am urcat efectiv pe depozit. Din cele 7 celule, 2 sunt în exploatare iar 5 în procedură de închidere și sigilare, conform planurilor făcute de GNM în urma multiplelor sesizări și controale. Închiderea presupune acoperirea gunoiului cu pământ și o membrană specială. În acest moment, 70% din depozit este închis iar restul va fi închis până la sfârșitul anului.
Odată ajunși acolo la înălțime, am simțit desigur mirosul atât de familiar, care ne otrăvește diminețile și nopțile, în funcție de direcția vântului și condițiile atmosferice. Aparent, în ciuda anvelopărilor depozitului făcute până acum, încă există scăpări de gaz și cu siguranță vor mai exista cât timp depozitul va funcționa (încă 3-4 ani cel puțin). Mirosul era extrem de deranjant și de puternic, deși concentrația de H2S măsurată cu aparatul meu era sub 1 PPM.

Concluziile care mă bântuie în urma acestei vizite sunt următoarele:
1. Cetățenii din zona Chiajna – Chitila – Sector 1 – Sector 6 sunt afectați olfactiv de mai multe surse. Unul din mirosurile care ne face viața un coșmar, cel chimizat, nu l-am simțit nicăieri în decursul acestei vizite. De investigat dacă nu provine de la incineratorul de deșeuri periculoase.
2. Deși Garda de Mediu a indicat ca sursă sigură de hidrogen sulfurat depozitul Iridex, nu a făcut nici un studiu care să indice fără urmă de tăgadă acest fapt. Știm cu toții că respirăm acest gaz, dar sursa nu este confirmată de acte oficiale. Amenzile primite de Iridex de-a lungul timpului de la GNM n-au avut legătură directă cu scăpările de H2S, ci cu alte nereguli (de exemplu gunoiul în celule pline nu era acoperit cu pământ).
3. Deși există valori anormal de mari de H2S în atmosferă, instituțiile statului dorm foarte liniștite (Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății).
4. Iridex este o firmă mamut, care operează zeci de gropi și incineratoare, care construiește în acest moment multe SMID-uri în țară. Totuși în goana lor după profit, refuză să-și asume orice vină pentru situația actuală de poluare, respingând orice acuzație cu un soi de cinism greu de suportat: nu puteți demonstra nimic, nu e de la noi.
5. Mi se pare incredibilă atitudinea autorităților, care spun: „Nu avem unde să ducem gunoiul momentan, așa că trebuie să continuăm să trăim în acest compromis.”
6. Vom continua să respirăm acest gaz cât timp vom arunca la grămadă deșeurile, pe care le vom transforma în munți de gunoaie. E nevoie să conștientizăm cu toții că suntem o parte a problemei. În România la ora actuală 95% din deșeuri ajung la groapă sau la fabricile de ciment care le incinerează. Nu avem biodigestoare, compostoare. Colectarea selectivă și apoi reciclarea sunt singurele metode prin care putem opri poluarea mediului în care trăim.

Nu sunt vești bune. Mirosurile vor continua să ne bântuie probabil mult timp iar această luptă este abia la început. Dar este o luptă pe care trebuie să o ducem deoarece sănătatea noastră depinde de ea.

Zmeura de argint pentru această situație o merită Ministerul Sănătății care ignoră de ani buni o problemă majoră de sănătate publică, dar și primăriile Sector 1 și Chiajna, care nu fac nici cel mai mic efort pentru a-și proteja cetățenii.
Eu voi continua să lupt din postura de parlamentar prin toate pârghiile disponibile pentru a forța autoritățile statului să-și facă treaba și să le redea oamenilor mediul curat garantat de Constituție.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ Donează