Un sfert din administrațiile publice nu au crescut gradul de reciclare în 2017

Un sfert din administrațiile publice nu au crescut gradul de reciclare în 2017

Este minivacanță și mulți ne gândim la ieșiri în aer liber, în natură. Poate găsim un răgaz să ne gândim mai mult și la cum s-o protejăm.

Câți dintre noi știu că putem fi amendați dacă nu sortăm deșeurile? Că operatorul de salubritate și primăria au obligația legală să implementeze un sistem de colectare separată, altfel ar trebui să fie sancționați? Câți cetățeni sunt informați despre sistemul de gestionare a deşeurilor din localitatea lor? Aceste lucruri nu se întâmplă, deși avem legi şi organisme de control și sancțiune, care însă nu își fac datoria.

Ba e chiar invers. Dacă vrei să reciclezi trebuie să mergi tu, cetățean, să te rogi de operatorul de salubritate să-ți pună la dispoziție recipiente pentru colectare selectivă și să îl chemi personal să vină să ridice gunoiul, asta pentru ca tot el să nu încalce legea.

În urma unei întrebări adresate Ministerului Mediului, am aflat că aproape un sfert din administrațiile publice locale nu și-au îndeplinit în 2017 obligația de a reduce cu 25% cantitatea de deșeuri depozitate, și asta doar pe baza declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru Mediu. De fapt, multe dintre ele nici nu au depus la timp aceste declarații.

Administrațiile publice locale au plătit în ultimii doi ani sancțiuni de peste 7,5 milioane lei în urma controalelor de mediu (1,6 milioane de euro) – bani proveniți din bugetele locale, banii cetăţenilor, care ar fi putut fi mai bine investiți în programe de gestionare a deșeurilor.

Guvernul României recunoaşte oficial eşecul autorităţilor în ce privește Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, cu toate astea, raportul Comisiei de Mediu privind problema deşeurilor a fost respins săptămâna trecută în Senat. Raportul arată clar că, în cele mai multe situaţii, administraţiile publice locale nu pot gestiona eficient deșeurile şi că au nevoie de ajutor inclusiv pentru prevenirea dezastrelor ecologice care au loc anual în toată ţara.

Ministerul Mediului, instituție cu atribuţii de control şi sancţionare, nu-și asumă vreo vină și trece responsabilitatea exclusiv în spatele primăriilor care o pasează mai departe operatorilor – așa zice legea.

ÎN REALITATE, Ministerul Mediului încă vorbește la viitor despre cum trebuie modificat PNGD și legislația de mediu, dar rămâne pasiv. ÎN REALITATE, încă nu s-a găsit o metodă de implementare a principiului “plăteşte pentru cât arunci”. ÎN REALITATE, tot ce a făcut Administrația Fondului pentru Mediu în ultimii doi ani a fost să “notifice primăriile privind obligaţiile ce le revin”. ÎN REALITATE, mulți operatori economici și primării preferă să plătească sancțiuni decât să se conformeze legii, iar în lipsa unui sprijin real din partea Ministerului Mediului, probabil nici nu au cum să o facă.

Link întrebare: http://www.cdep.ro/interpel/2018/i3374A.pdf
Link răspuns: http://www.cdep.ro/interpel/2018/r3374A.pdf

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ Donează