Vizită la Rom Waste

Vizită la Rom Waste

În noiembrie am vizitat împreună cu membrii Comisiei de Anchetă a Parlamentului cea mai mare stație de sortare și tratare a deșeurilor din Ilfov, administrată de Rom Waste Solutions.

Am dorit să vedem cum funcționează o stație de sortare modernizată, care sunt costurile unei astfel de investiții și cum poate ea să contribuie la implementarea, și în România, a principiilor modelului de funcționare a economiei circulare, respectiv transformarea deșeurilor în materie primă pentru diferite domenii industriale. 

Capacitatea de sortare este de 600 de tone de deșeuri pe zi, adică 200.000 de tone pe an, practic o treime din deșeurile generate de București. Materia primă o reprezintă deșeul menajer și deșeul colectat selectiv din București și din județul Ilfov.

Sortarea pe fracții se face aproape în întregime automatizat, stația fiind dotată inclusiv cu sortatoare optice, pe culori, sortator ballistic pentru separare fracții 2D/3D, prese pentru materialele reciclabile. Componenta manuală în procesul de sortare a fost redusă la minimum, fiind folosită în special pentru eliminarea elementelor care pot deteriora echipamentele ca de exemplu deșeurile rezultate din construcții.

Deșeurile obținute în urma procesului de sortare sunt trimise către fabricile de reciclare, cu excepția celor de plastic de tip HDPE, LDPE și PP care sunt reciclate în secția de reciclare proprie. Se ajunge astfel la o rată de valorificare de 60-70 %: aproximativ 50% din deșeurile procesate ajung la stațiile de ciment pentru valorificare energetică, iar aproximativ 10% din deșeul municipal amestecat este efectiv reciclat. Obiectivul declarat este acela de a tinge o țintă de valorificare de 90%. Investițiile recente în modernizarea echipamentelor pot contribui cu siguranță la apropierea de acest scop, însă există multe alte probleme care țin de disfuncționalitatea lanțului de gestionare a deșeurilor care limitează eficiența unor astfel de inițiative și care conduc, în ultimă fază, la neatingerea țintelor de valorificare la nivel local și național.

Dificultățile identificate țin de gestionarea defectuoasă a problemei deșeurilor de către autorități, dar și de lipsa educației în rândul populației: calitatea slabă a deșeurilor colectate la grămadă, cu impurități, ceea ce scade la sub 50% valoarea recuperată; costul scăzut al deșeurilor, care încurajează mai degrabă depozitarea la gropă, și nu reciclarea; lipsa unei legislații coerente care să încurajeze responsablizarea și atragerea de investiții în fiecare etapă a lanțului de reciclare.

Este clar că, în ciuda creșterii gradului de extracție cu ajutorul noilor tehnologii, în lipsa unei viziuni clare a autorităților, potențialul investițiilor masive în stații de reciclare nu va putea fi atins. Comisia de Mediu a Camerei Deputaților va lua în considerare toate informațiile primite, pentru a propune și în continuare soluții la problema deșeurilor.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *