Zone protejate doar cu numele!

Zone protejate doar cu numele!

În multe locuri din țară, unde oamenii care iubesc natura se duc să se bucure de ea, natura nu mai există! Odată cu defrișarea este afectat întreg ecosistemul, iar despre reversibilitate nici nu mai are rost să vorbim. Exploatările forestiere nu țin cont de statutul zonelor protejate, în timp ce altele riscă să își piardă statutul de rezervații ale biosferei din rețeaua mondială din cauza dezinteresului autorităților.

Balta mică a Brăilei

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este ultimul eșantion din fostele Bălți ale Brăilei. Pe o suprafață de 241 km2 , PN-BmB conservă 10% din fosta Deltă Interioară a Dunării, fostele Bălți ale Brăilei și Ialomiței, care ocupau în anii ‘70 ai secolului trecut 62.413 km2 de zonă umedă compactă pe cursul inferior al Dunării, între Silistra și Brăila. A fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, este și sit internațional RAMSAR și sit Natura 2000.

Cine se face responsabil de dezastrul pe care îl vedeți în aceste imagini pe care le-am făcut personal la fața locului? Răspunsul la această întrebare, precum și la altele, încercăm să le aflăm printr-o întrebare adresată directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor.

Stâna de Vale

În privința stațiunii Stâna de Vale, ne-am autosesizat în urma acestor fotografii postate pe Facebook și am trimis o sesizare către Direcția Silvică Bihor.

Am primit următorul răspuns: 

Ca urmare, pentru a identifica ocolul silvic privat care administrează zona, am trimis sesizarea către Garda Forestieră Oradea.

UPDATE: Conform răspunsului Gărzii Forestiere Oradea, distrugerile au fost provocate de furtuna din data de 17.09.2017. Până acum, au fost aprobate 87 de acte de „punere în valoare” toate din produse accidentale pe o suprafață de 834 hectare.

Parcul Național Retezat și Rezervația Națională Pietrosu Mare

Pentru aceste două nestemate naturale ale României, ne aflăm în pericol de a pierde statutul de rezervație a biosferei.

Motivul pentru care cele două rezervații riscă să își piardă statutul este că nu au fost întocmite dosarele conform cu criteriile actuale. Responsabilitatea de a le întocmi dosarele aparține administrațiilor parcurilor, însă Regia Națională a Parcurilor refuză de ani buni acest lucru.

Pentru a ne da seama unde se împotmolesc lucrurile, dacă sunt interese în joc sau e vorba doar de incompetență, am transmis o întrebare către Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, precum și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Pe măsură ce vom primi răspunsuri de la instituții, vom actualiza această pagină cu informații și, sperăm, cu acțiuni concrete pentru remedierea situațiilor semnalate. Dacă aveți cunoștință de alte situații similare, nu ezitați să ni le semnalați.

Între timp…

”România va fi vizitată de o misiune comună a Centrului pentru Patrimoniu Mondial şi IUCN, pentru a fi monitorizată privind regimul de gestionare a zonelor tampon şi pentru a se evalua impactul activităţilor de exploatare forestieră care au avut loc.”

Este vorba despre segmentul exploatării pădurilor de fag, care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial. Mai multe detalii, aici.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ Donează