În România 25.000 de oameni mor anual din cauaza poluării aerului. Trei mari orașe printre care și Bucureștiul sunt deja în infringement și riscă penalități enorme pentru depășirea indicilor de poluare. Cu toate astea, eșuăm să implementăm măsuri care să protejeze sănătatea oamenilor și ne pierdem timpul și banii cu planuri care rămân doar pe hârtie.

Marți, 24 iulie, am participat la dezbaterea publică privind Planul de Menținere a Calității Aerului în județul Ilfov, organizată de Consiliul Județean Ilfov. Dezbaterea a fost prezidată de Ileana Anghel-Person, Director Executiv Adjunct Direcția Absorbție Fonduri Interne și Internaționale, Rizia Tudorache, Vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, Președinte al Consiliului Județean și Ionel Scrioșteanu, Administrator Public al Judeţului Ilfov. În public au mai fost prezenți si Daniel Tudorache, Primarul Sectorului 1, Nicoleta Pauliuc, senatoare PNL de Ilfov și Aura Răducu, Coordonator al Autorităţii de Transport București-Ilfov.

Deși încă de la început s-a menționat că dezbaterea se dorește a fi una reală, nu doar de dragul de a bifa o acțiune, în realitate nu a fost chiar așa. Elaborarea planului a durat 2 ani, fiind implicați 69 de specialiști ai autorităților publice și o firmă de consultanță, și, cu toate astea, dezbaterea a părut mai mult un pretext pentru a scuza calitatea proastă a planului, lipsa de măsuri și incapacitatea autorităților de a veni cu soluții concrete. Responsabilitatea a fost trecută în seama ONG-urilor, a cetățenilor și a politicienilor.

La modul practic, planul se bazează pe date din 2014, aproape irelevante azi, și acelea incomplete din cauza deficiențelor stațiilor de măsurare. Județul Ilfov se confruntă cu mari probleme în ce privește calitatea aerului, iar vecinătatea cu Bucureștiul, care se află deja în infringement, agravează și mai mult situația. Cu toate astea, la nivel de județ există doar două stații de măsurare a indicatorilor de calitate a aerului. Planul are deficiențe cronice și omisiuni grave:

• Nu există niciun fel de date privind efectele poluării asupra sănătății populației;
• Măsurile de implementare a stațiilor de monitorizare, deși menționate în dezbatere, lipsesc cu desăvârșire din plan;
• Nu au fost luate în considerare măsuri pentru combaterea tuturor surselor de poluare, ca de exemplu emisiile din activităţile de construcţii și din alte lucrări fixe sau din arderea combustibililor solizi. Se știe că în zonele adicente Bucureștiului se construiește intens, șantierele ansamblurilor rezidențiale fiind o mare sursă de poluare. Totuși, acestea nu au fost nici măcar menționate.
• H2S, una dintre cele mai periculoase substanțe emise de depozitele de deșeuri, nu a fost deloc inclusă pe lista substanțelor poluante. Din cauza gropii de gunoi gestionate de Iridex în 2016 în Pajura – Bucureștii Noi au fost înregistrate concentrații de H2S de 44 mg/m3, iar în Militari, de 72 mg/m3. În data de 23.08.2017, ANPM a făcut public un raport de monitorizare a concentrațiilor H2S din aerul ambiant în zona de influență a depozitelor de deșeuri IRIDEX GROUP și GLINA. Din datele raportului a rezultat că, dintr-un număr de 828 determinări efectuate în zona N-V a capitalei, s-au înregistrat un numar de 92 depășiri ale valorii concentrației maxime admisibile de H2S, inclusiv în mai multe zone din Chiajna. Locuitorii din județul Ilfov sunt inevitabil afectați de această substanță, indiferent dacă gropile de gunoi sunt în mod formal situate pe teritoriul Bucureștiului sau în zonele sale limitrofe, așa încât gestionarea agenților poluanți trebuie să se facă într-un mod integrat.
• Măsurile legate de împăduriri și crearea de perdele forestiere par o glumă proastă. Deși pe alocuri sunt menționate în plan și cetățenii le-au cerut la dezbatere, răspunsului Consiliului a fost că perdelele forestiere nu sunt oricum eficiente iar de împăduriri nu poate fi vorba pentru că exproprierile durează prea mult. Cu alte cuvinte, ar fi frumos să se facă, dar nu putem.

Dincolo de lipsa măsurilor concrete, poate cea mai deranjantă a fost atitudinea autorităților care reproșau cetățenilor prezenți că nu au prezentat soluții care să fie incluse în plan. Propunerile venite pe loc de la participanți, ca răspuns inevitabil la lipsurile și omisiunile planului, au fost respinse fără echivoc, sub pretextul că nu am venit acolo să ne contrazicem. Este regretabil că un plan a cărui realizare a durat doi ani și pentru care s-au cheltuit mulți bani publici este atât de slab încât nici măcar cei care l-au realizat nu cred în eficiența lui și cer tot cetățenilor să vină cu soluții. Deoarece am asistat la prezentarea unui plan incomplet din punct de vedere al datelor științifice, al măsurilor concrete, al termenelor, al indicatorilor de performanță, al resurselor alocate și al surselor de finanțare, am transmis Consiliului Județean un punct de vedere în urma dezbaterii, solicitând includerea în plan a tuturor surselor de poluare și a măsurilor concrete de măsurare a tuturor agenților poluanți inclusiv H2S.

Cetățenii județului Ilfov au dreptul ca sănătatea lor să fie protejată prin soluții reale la problema poluării aerului iar autoritățile trebuie să își ia în serios atribuțiile în acest sens. Personal voi continua să inițiez măsuri legislative care să asigure un mediu mai curat pentru toți, precum Legea privind taxarea operatorilor economici utilizatori de instalații de incinerare, Legea Mirosurilor, Legea privin combaterea poluării industriale, sau modificarea Legii privind calitatea aerului astfel încât legislația să protejeze cetățenii și să penalizeze poluatorii.

Însă e nevoie de mult mai mult. E nevoie ca autoritățile locale și cele de mediu să înceapă să colaboreze în mod real pentru ca legile să fie și aplicate iar oamenii să poată respira un aer curat, nu otrăvit.

Recommended Posts

4 ani în USR, cartea

24 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri

În sfârșit, aveai cu cine! Cartea

20 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri

Lansare de carte – 4 ani în USR

04 apr. 2023 - 4 ani în USR, Știri