Magia Iridex: Groapa în care depozitezi gunoi, iar el dispare!

Magia Iridex: Groapa în care depozitezi gunoi, iar el dispare!

Ping-pong cu responsabilitatea

Mai sunt două zile și se încheie ceea ce eu și alți 800.000 de cetățeni din zona de nord-vest a capitalei, și mai ales din Chiajna, sperăm să fie ultimul an de activitate a depozitului de deșeuri Iridex. Iată că a trecut un an de când Primăria Municipiului București a prelungit în mod cinic contractul Iridex, spre disperarea oamenilor care nu mai pot deschide geamurile din cauza mirosului pestilențial, care au trimis sute de sesizări către instituțiile responsabile și în numele cărora am cerut insistent, chiar cu puțin timp înainte de decizia Gabrielei Firea, închiderea gropii de gunoi.

Și exact când așteptam o decizie fermă, iată că PSD, prin Primarul General Gabriela Firea, și PNL, prin Ministrul Mediului Costel Alexe, practică un veritabil ping-pong cu responsabilitatea. Mai mult, ministrul preia cu seninătate cifre furnizate de Iridex, deși rolul Gărzii de Mediu este să controleze și să constate starea de fapt, nu să ia de bun ceea ce îi oferă poluatorul.

Firea se ascunde după Alexe

Gabriela Firea așteaptă de la minister binecuvântarea pentru prelungirea contractului, afirmând că Autorizația de Mediu dată de Agenția pentru Protecția Mediului (din subordinea Ministerului) este valabilă până în 2028. În același timp, ne spune că „Primarul General, Consiliul General nu au atribuții în a închide sau deschide un depozit de deșeuri”, sugerând astfel că oamenii îi cer imposibilul.

Dacă doamna Firea nu înțelege ce vor oamenii de la primarul Capitalei, îi mai spunem o dată: Nu mai prelungiți contractul cu Iridex! Evident că o asemenea decizie trebuie să fie compensată de ceea ce trebuia să facă primăria Capitalei și primăriile de sector de mult timp, respectiv colectare selectivă și reciclare. Soluții sunt, ne trebuie doar o administrație dedicată, onestă și competentă. Însă în loc de reciclare, doamna Firea preferă depozitarea și militează pentru incinerare, atrăgând și Ilfovul în această șaradă, în condițiile în care rata reciclării declarată în Masterplanul pentru deșeuri este de 15%, iar Bucureștiul depozitează 74% din deșeuri!

Sursa: Masterplanul pentru deșeuri al Municipiului București, p. 18

Alexe crede că și-a făcut datoria

Pe de altă parte, ministrul Costel Alexe îi transmite Gabrielei Firea o scrisoare prin care încearcă să arunce toată responsabilitatea la Primăria Bucureștiului, citând sumar din raportul recent al Gărzii de Mediu cu privire la groapa Iridex. Luat la bani mărunți, acesta prezintă însă informații eronate cu privire la groapa de gunoi, după cum urmează.

1. Monitorizarea emisiilor de hidrogen sulfurat

Iridex este obligat să monitorizeze continuu emisiile de hidrogen sulfurat (H2S)  și semestrial ceilalți poluanți. Raportul Gărzii de Mediu pune însă toți poluanții la un loc, omițând să menționeze particularitatea în cazul H2S. 

Ce spune raportul Gărzii de Mediu:

Ce spune Autorizația Integrată de Mediu a Iridex nr. 15 din 14.02.2018, la pagina 32:

2. Cantitatea de deșeuri existentă la depozitul Iridex

Deși are acces și la alte surse pentru a prezenta o opinie onestă și informată, Ministerul Mediului primește pe tavă cifrele înaintate de Iridex cu privire la cantitatea de deșeuri existentă la groapă, prin care societatea vrea să demonstreze că mai are capacitate de depozitare.

Ce spune Autorizația Integrată de Mediu a Iridex nr. 15 din 14.02.2018, la pagina 3: Volumul maxim de deșeuri menajere este de 4.5000.000 m3

Ce spune raportul Gărzii de Mediu:

În același timp, un raport de expertiză, cu măsurători din iulie-august 2019, arată că volumul de deșeuri depozitate în cele 7 celule era de 4.946.861 m3, din care 4.328.755 m3 doar deșeuri. Ce nu este clar însă este cum e posibil ca în august 2019 să avem 4.328.755 m3, iar în ianuarie 2020 să avem cu aproape 300.000 m3 mai puțin, deși volumul de deșeuri depozitate crește constant? Chiar și luând în calcul că o parte din deșeuri se tasează, cum este posibilă o asemenea diferență?

Un alt raport de expertiză, propriu Iridex, prezenta un volum de deșeuri de 3.959.848 m3 în iulie 2019. Chiar și dacă ne raportăm la cifrele Iridex, într-o jumătate de an volumul de deșeuri a crescut doar cu 73.000 m3?

Apare astfel o întrebare firească:

De ce Ministrul Mediului și instituțiile din subordine nu pun cap la cap toate datele, protejând astfel poluatorul, în loc să protejeze cetățenii? 

Dar asta nu e tot. În 2016, chiar patronul Iridex, Corneliu Pascu, într-un document oficial către Primăria Sectorului 1, recunoștea că volumul de deșeuri depozitat era de 3.851.288 m3. Cum e posibil ca 4 ani mai târziu, volumul declarat tot de Iridex să fie doar de 4.033.335 m3 ? Ce magie face Iridex pentru a face gunoiul să dispară, menținând o afacere de milioane de euro, cu complicitatea statului?

Noi continuăm lupta

Între timp, în Chiajna, continuăm lupta nesfârșită cu groapa de gunoi Rudeni. Iată ce am făcut până acum:

  1. Anchetă parlamentară asupra depozitelor de deșeuri din România finalizată cu un raport al situației deșeurilor din România
  2. Interpelare cu privire la închiderea celulelor 1-5 a gropii Iridex
  3. Interpelare către APM București având ca obiect închiderea celulelor 1-5
  4. Solicitarea documentelor depuse până în septembrie 2017 la dosarul de reautorizare (atât de autoritățile române cât și de IRIDEX) – către Agenția pentru Protecția Mediului București
  5. Interpelare către Ministerul Sănătății cu privire la efectele hidrogenului sulfurat asupra sănătății populației
  6. Interpelare către Ministerul Mediului pentru identificarea surselor de poluare cu hidrogen sulfurat din zona de nord-vest a capitalei, ținând cont de recomandarea Ministerului Sănătății ca autoritățile locale să identifice sursele de hidrogen sulfurat și incapacitatea acestora din urmă de a le identifica
  7. Interpelare către Ministerul Mediului prin care am solicitat rezultatele introducerii sistemului de monitorizare a emisiilor de hidrogen sulfurat la faclă și copii ale rapoartelor de monitorizare
  8. Măsurări independente ale concentrației de hidrogen sulfurat, din cauza opacității autorităților
  9. Atacarea în instanță a autorizației integrate de mediu pe care ANPM a reînnoit-o gropii  de gunoi Chiajna în februarie 2018.
  10. Întrebare către Ministerul Mediului prin care am solicitat rapoartele de monitorizare a hidrogenului sulfurat de către operatorul Iridex
  11. Solicitarea închiderii gropii de gunoi Chiajna. (martie 2019)
  12. Propunere legislativă pentru reglementarea disconfortului olfactiv (Legea mirosurilor).
  13. Dezbateri și conferințe pe teme precum gropile de gunoi neconforme, efectele poluării atmosferice, deșeurile și economia circulară.
  14. Legea pentru creşterea la 5.000 de metri a distanţei între gropile de gunoi şi aşezările umane pentru eliminarea riscurilor de sănătate și de mediu cauzate de proximitatea depozitelor de deșeuri.
  15. Solicitarea opiniei Ministerului Mediului cu privire la propunerea USR de a crește distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei.
  16. Crearea unei rețele independente de măsurare a calității aerului în Chiajna (cu senzori www.uradmonitor.ro)
  17. Participare la protestele pentru un aer curat în Chiajna
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ Donează